vineri, 18 februarie 2011

Mărţişorul, primăvara şi copiii


Aştept cu nerăbdare să iasă florile în grădina bunicii, să înmugurească iar copacii, să cânte păsărelele , soarele, cu razele lui luminoase, să încălzească pământul. Copiii sar în sus , cântând cântece de primăvară, iarba este verde, viorelele înflorite simbolizează anotimpul proaspăt, la fel ca mărţişorul.
Pe bunica, am întâlnit-o în grădină:
- Ce faci bunico?
- Am găsit un pui de vrabie, zise ea şi adaugă: Are o aripioară ruptă şi vreau să o îngrijesc.
Afară e soare, florile miros plăcut, grădina e superbă. Noi, copiii, vrem un mediu sănătos şi vom încerca să îndepărtăm deşeurile tehnice.
A doua zi, am plecat împreună cu bunica în pădure, călcam pe frunziş, crengile uscate foşneau. Am trecut pe lângă un râu, uluite de priveliştea minunată şi ne-am oprit la un cuib de barză. Am cules mai întâi frunzele de lângă fântână, florile ude, crengile uscate. Din tufiş ieşi un căţeluş, care se lipi de coşul cu fructe adus în pădure de bunica.


GEMALĂ MARINA
clasa a V a A

Vrăbiuţa


Pe la începutul lunii martie, au apărut primele semne de primăvară. Soarele era călduros şi strălucitor, oamenii bucuroşi au ieşit afară să cultive pământul, să pună legume şi flori în faţa casei. Ghioceii mici şi plăpânzi ies din pământ luminând desişul pădurii. Soarele încălzeşte pământul rece şi umed. Deodată se auzi un zgomot într-un tufiş. Era o vrăbiuţă care se uita la mine cu ochii mici ca nişte mărgele, frunzele erau vestejite şi umede, crengile copacilor foşneau uşor.
Copiii erau bucuroşi că a venit primăvara, cu miros de flori, copaci împodobiţi, păsărele frumos colorate. Oamenii din satele vecine au hotărât să facă o petrecere de primăvară.


MARILICĂ ANDREEA
clasa a V a A

Semne de primăvară


A venit primăvara, copacii înfloresc şi un miros frumos se împrăştie în jur ; mai că-mi vine să sar în sus de bucurie! Ghioceii ies din pământ vestind oamenilor venirea noului anotimp. Soarele iese la iveală şi răspândeşte peste tot raze de lumină, cerul are culoare albastră, iar pădurea verde este plină de viorele. Copiii sunt fericiţi că a venit primăvara, merg cu bicicleta, joacă fotbal.
În sat, oamenii au ieşit să dea foc la gunoaie, să cultive pământul, să pună în primul rând legume. Tata m-a rugat să urc în copac şi să tai cu un ferestrău crengile uscate. Am întins mâna, am dat de un cuib de păsărele şi din simpatie, le-am făcut o căsuţă cu paie în interior. M-am gândit să le dau în fiecare zi făină şi apă. O păsărică cenuşie, cu ochi rotunzi, părea că mă înţelege, iar puişorii se clătinau bucuroşi. Pe deasupra trecu un stol întunecos de ciori…


ANDRIESCU NECULAI
clasa a V a A

Mi-a povestit o rândunică...


A sosit primăvara cea veselă, cu ghiocei albi în cosiţe, cu brânduşe galbene şi viorele. De pe bolta cereasca, soarele călduţ mângâie florile zâmbitoare. Rareori se mai zăresc petice de zăpadă. Trilurile slabe, cristaline, dau de veste că s-au întors păsările călătoare.
Natura întreagă s-a pregătit de sărbătoare: gâzele torc în firele de iarbă, fluturii se scaldă în cupele de flori, copacii s-au încărcat cu flori albe şi roz. În cireşul din faţa ferestrei, a poposit o rândunică. Am deschis fereastra şi am pus pe pervaz câteva firimituri de pâine.Rândunica s-a apropiat sfioasă, am îmbiat-o să mănânce şi am început să vorbesc încet cu ea:
- De unde vii tu, dragă rândunică?
- Vin de departe, cu lumina albă…
- Ce ai văzut pe unde ai călătorit?
- Am văzut mări şi oceane nesfârşite, oraşe ca nişte cetăţi, munţi înalţi, cu capetele în cer, păduri încărcate cu aurul verde al primăverii.
- De ce te-ai întors aici?
- Pentru că aici este adevărata mea ţară, unde îmi voi cloci ouăle şi voi scoate pui.
Şi au trecut aşa, ore în şir. Rândunica povestea cu ochii pe jumătate închişi, după o călătorie lungă şi obositoare. Apoi a adormit cu căpşorul firav sub aripă.


SĂLCEANU ANDREEA
clasa a VI a B

miercuri, 16 februarie 2011

Unirea

Damian Ioana Monalisa, clasa a V a B

Cernat Iulian , clasa a VI a A

Petrilă Nicoleta Alexandra, clasa a VIa A