Într-o zi de vară, am plecat la iaz, la pescuit, cu încă doi prieteni, cu râme, viermi şi pâine. Când am ajuns la marginea apei, a început o ploaie rece cu gheaţă. Nu ştiam ce să facem, aşa că ne-am adăpostit sub un copac mare, cu multe frunze care ne ocroteau. Am stat sub copac până ce a trecut ploaia, apoi am căutat un loc unde să dăm la peşte. Am aruncat undiţele în baltă, iar unul dintre noi a avut o încercătură şi a tras la mal un peşte de trei kilograme. Eram bucuroşi, am făcut o poză cu el în braţe, să fie ca amintire. După aceea am aruncat din nou undiţele în apă, în speranţa că vom prinde un peşte şi mai mare. După trei ore ne-am pierdut răbdarea, ne apucase foamea şi ne-am strâns undiţele dezamăgiţi. La întoarcere, am găsit câţiva prieteni pe terenul de fotbal şi ne-am gândit să intrăm în jocul lor ca să uităm de necazuri.
Ştefan CORNEANU, clasa a VIIIa B
