IARNA
Afară este ger, fulgii cad încet din cer, soarele este ascuns printre norii cenușii. Copiii se joacă pe covorul pufos ca s-a așternut în curtea noastră. În casă stăm cu bunica, ascultând lângă focul liniștit, povești din iarna copilăriei ei. Săreau scântei din soba înroșită. Suntem în februarie, soarele a ieșit, iar zăpada s-a topit puțin. Copiii sunt supărați că nu se pot bucura suficient de această iarnă, cu toate că a mai rămas o lună din acest anotimp.
BUTNARU ADELINA, clasa a V a B
IARNA CEA FRUMOASĂ
Era o zi întunecată, ca orice zi de iarnă, vântul bătea cu putere, țurțurii arătau ca niște cristale strălucitoare. Eu ca de obicei stau lângă soba caldă și aud cum vâjâie în grădină vântul. Am ieșit afară simțind cum o lacrimă din ochiul stâng curgea încetișor. Mergând, tot mergând, am ajuns la un lac înghețat și m-am jucat cu copiii. Ne-am dat pe gheață și la un moment dat ne-am gândit să ne ducem în pădure. Tocmai ieșea un ghiocel de sub zăpada rece. În pădure copacii erau goi și încărcați cu zăpadă, iar în depărtare se vedeau casele cu fum albicios ieșind din coșuri…
TUDOSĂ DIANA-ELENA, clasa a V a B
