DAMIAN IOANA, clasa a VII a B
Într-o zi cu cer
senin,m-am dus cu mama la tata la serviciu.Tata fiind paznic stătea într-o
cabană şi păzea ceva.Căţeluşa mea rămase singură.Nu mă puteam obişnui cu ideea
că Berta nu este cu mine.Mama a luat leptopul
cu ea şi mă uitam la pozele cu Berta.Când m-am întors acasă,m-am dus să văd ce
face Berta.Era înconjurată de căţeluşi,tocmai născuse.Eram fericită că Berta mă
lăsa numai pe mine la puii ei. Într-o zi,o vecină care n-o plăcea a otrăvit-o.Eu
voiam să mă răzbun,dar nu ştiam cum.Fraţii mei m-au ajutat să o înmormântez cum
se cuvine,cu sicriu şi cruce.Mi-au rămas de la ea puii, pe care i-am iubit ca şi
pe ea.Ei s-au ataşat de mine şi eu de ei.Iubesc animalele şi urăsc oamenii cu
sufletul de gheaţă,care dau în animale.Eu ştiu că în sufletul oricărui câine
există iubire şi căldură şi sper că va veni o zi când toţi oamenii vor iubi
animalele.
RUSU AURELIA SÂNZIANA, clasa a VI a B
