Satul fără nume

Undeva în zona Iaşului, se afla o localitate cu oameni harnici şi viteji. Însă localitatea nu avea nume. Oamenii din fruntea satului s-au gândit să-i dea un nume deosebit. Au facut o adunare şi au propus ca fiecare familie să vină cu câte o idee.

Într-o familie numeroasă se afla un copil isteţ, cu calităţi deosebite. Într-o zi s-a gândit să-şi construeasca propria cetate. Şi-a procurat tot felul de materiale, a facut machete şi după mai multe zile de lucru, a rezultat o minicetate înconjurată de o padure deasă. În padure erau tot feluri de fiare care păzeau cetatea. Bucuros îi arată tatalui ce lucrare grozavă a facut el. Tatăl i-a prezentat primarului satului lucrarea. Nu după mult timp au terminat de construit lucrarea pe care au transformat-o în mănăstire. Iar din mulţime s-a auzit un glas:”Satul acesta să se numească Lunca Cetăţuii!”.

Robu Tudor

clasa a VI-a B