luni, 25 martie 2013

Cureluşa usturătoare

Răscolesc printre amintiri, încercând să găsesc o întâmplare hazlie.De felul meu eram şi cred că am rămas un copil prudent, ascultător. Şi totuşi, mi s-a întâmplat să mai fac şi eu câte o poznă ca orice copil.
Într-o zi de vară, am plecat la joacă, afară. M-am întâlnit cu bunul meu prieten, Ionuţ, şi el mi-a propus să merg cu dânsul să ne jucăm cu fraţii lui. Fiindcă mă simţeam bine la el acasă, nu mi-am dat seama că timpul fugea atât de repede. În vremea aceasta părinţii mei mă căutau cu disperare. Când am văzut-o pe mama în pragul uşii, am înlemnit. '' Treci acasă!'', mi-a spus mama cu glas sever. Nici nu mi-am închipuit ce mă aşteaptă acasă: cureluşa tatălui meu. Şi astăzi când mă gândesc la acea zi, resimt usturimea cureluşei bătăuşe. Ai mei mi-au spus că nu-şi mai amintesc acest episod, dar eu îl păstrez bine închis în dulapul meu cu amintiri.

ROBU TUDOR
Clasa a VI a B

AMÂNAR  ALINA
Clasa a V a B