vineri, 18 februarie 2011

Mărţişorul, primăvara şi copiii


Aştept cu nerăbdare să iasă florile în grădina bunicii, să înmugurească iar copacii, să cânte păsărelele , soarele, cu razele lui luminoase, să încălzească pământul. Copiii sar în sus , cântând cântece de primăvară, iarba este verde, viorelele înflorite simbolizează anotimpul proaspăt, la fel ca mărţişorul.
Pe bunica, am întâlnit-o în grădină:
- Ce faci bunico?
- Am găsit un pui de vrabie, zise ea şi adaugă: Are o aripioară ruptă şi vreau să o îngrijesc.
Afară e soare, florile miros plăcut, grădina e superbă. Noi, copiii, vrem un mediu sănătos şi vom încerca să îndepărtăm deşeurile tehnice.
A doua zi, am plecat împreună cu bunica în pădure, călcam pe frunziş, crengile uscate foşneau. Am trecut pe lângă un râu, uluite de priveliştea minunată şi ne-am oprit la un cuib de barză. Am cules mai întâi frunzele de lângă fântână, florile ude, crengile uscate. Din tufiş ieşi un căţeluş, care se lipi de coşul cu fructe adus în pădure de bunica.


GEMALĂ MARINA
clasa a V a A