Iulian CERNAT, clasa aV a AToamna este anotimpul meu preferat. Îmi place când plouă cu soare şi apare curcubeul cu toate culorile, galben, roşu, verde, albastru, verde deschis...Mă duc împreună cu tata şi prietenii mei la pescuit, punem peştii pe grătar şi ne bucurăm de isprava noastră. Frunzele căzute din copac trebuie măturate cu un măturoi din beţe de sânger. E o toamnă plăcută, ne jucăm cu mingea, dar pe neaşteptate vremea se schimbă, începe ploaia, un acoperiş a sărit de pe casă, a făcut scântei peste un morman de fân, care a luat foc. În apropiere veghează la dezastru câţiva copaci cu coaja neagră. Pe Bucium se vedea încă de departe releul. M-am grăbit spre casă, imaginându-mi că soarele bate în geam, albinele ies la lucru zburând din floare în floare şi vorbind în limba albinelor.
Bogdan DUMBRĂVEANU, clasa a VI a B
Într-o zi, pornisem cu familia mea în excursie. Aveam de gând să ne ducem la mănăstirile din Munţii Neamţului. Am mers multe ore până am ajuns acolo. În jurul mănăstirilor erau brazi înalţi şi verzi, stânci care păzeau necuprinsul. Prima dată am mers la părintele Cleopa, la mănăstire. Erau acolo mulţi credincioşi. Apoi ne-am dus la peştera Sfintei Teodora de la Sihla, unde se afla o biserică mică şi veche. Ca să ajungem la peşteră, am urcat printre stânci înalte de parcă erau dintr-un vis. Când am ajuns acolo sus, am intrat în peştera în care a trăit sfânta. Erau multe lumânări aprinse, undeva se afla un covoraş, iar alături la o icoană , se închinau zeci de credincioşi. Pe stâncă, de la fumul pe care îl scoteau lumânările, s-a format o imagine de parcă ar fi fost Maica Domnului cu Isus în braţe. Era extraordinar! Am coborât de pe stâncile imense, am urcat în maşină şi ne-am oprit lângă un râu, ca să facem grătar. Acolo apa era limpede încât vedeai prin ea şi rece ca gheaţa. Printre copaci rătăceau copii care culegeau bureţi...li se vedeau pălăriuţele de departe.
Vlad ŢARĂ LUNGĂ, clasa a VIII a B
