Povestea unui nor negru

Nicoleta Alexandra PETRILĂ, clasa a V a A
Odată, demult, rătăcea printre norii mari şi pufoşi, un nor mai micuţ şi negricios. Şi mai toată ziua se plângea că el nu e mare şi alb ca toţi ceilalţi nori. Aşa că într-o zi a mers la soare şi l-a întrebat de ce nu e şi el mare ca alţi nori, însă soarele nu a putut să-i dea răspuns, pentru că nu ştia nici el. A doua zi a mers la lună, dar nici de data aceasta nu a avut noroc. După ce a aşteptat zile întregi să-i dea cineva un răspuns, s-a săturat să mai aştepte şi a mers direct la Dumnezeu. Acesta i-a spus:
- Mergi peste trei ţări şi lasă trei stropi de ploaie şi trei stropi de rouă şi peste trei zile vino la mine.
Norul aşa făcu şi după trei zile se întoarse la Dumnezeu, care-i spuse:
-Du-te acasă şi după trei zile ai să vezi ce are să se întâmple.
-Dar timpul trecea greu şi norul nostru părea tot mai neliniştit. Într-o dimineaţă se trezi supărat şi văzu că toţi norii se uitau uimiţi la el. Nu înţelegea ce se petrece, până când ajunse în dreptul unui lac limpede şi văzu că se transformase: era şi el mare şi alb ca toţi ceilalţi.
Ana Maria SCRIPCARIU, clasa a VIII aB