O inimă cu 4851 de bătăi - un nou record mondial!

Şi noi am fost alături de ei...

Fularele şi baloanele au o simbolistică aparte

Celebra fundă umană

Un mesaj spre lumea de dincolo

Ziua Mondială de Luptă împotriva SIDA, 1 Decembrie, este în fiecare an o ocazie pentru oamenii din toată lumea sa-şi demonstreze solidaritatea faţă de persoanele infectate cu HIV. În acest an, România se va solidariza cu cele peste 33,2 milioane de persoane care traiesc cu HIV/SIDA în lume,cu cei peste 420,000 copii care au fost infectaţi doar in 2007, cu cele peste 11,000 de persoane din ţara noastră, din care peste 8000 sunt tineri.
Campania „Deschide-ţi inima. Sunt la fel ca tine!”, realizată de Fundaţia „Alături de Voi” România cu asistenţa tehnică şi financiară a Reprezentanţei UNICEF în România şi peste 140 de parteneri care s-au asociat evenimentului, au realizat vineri, 11 decembrie 2009, Cea mai mare fundă umană din lume, simbol al solidarităţii cu persoanele infectate şi afectate HIV/SIDA, eveniment care este supus omologării Guinness World Records.
La acţiunea care s-a desfăşurat pe esplanada din faţa Palatului Culturii Iaşi, au participat 4851 de persoane, cu 1211 persoane mai mult decât la recordul precedent (stabilit în 2007 în Germania). Participanţii au pastrat 2 minute de reculegere în memoria persoanelor decedate de SIDA, au lansat baloane cu însemnele campaniei şi au aprins lumânări în jurul quilt-urilor, închinând un gând celor dispăruţi datorită acestui flagel. Participanţii au primit fulare roşii, pentru ca funda formată să fie fundă rosie - simbolul international al solidaritatii cu persoanele infectate HIV si pliante cu programul evenimentului si informatii privind transmiterea infectiei cu HIV. Printre cele 4851 de persoane s-au aflat si 25 de elevi din scoala noastra.

Prof. psiholog Livia Căilean

Identitate şi alteritate

Suntem toleranţi?

Aspecte din sală

Ora de lectură este un proiect de parteneriat internaţional, la care participă şcoli din judeţele Iaşi, Constanţa, Neamţ, Bistriţa-Năsăud, Arad, Timişoara, Botoşani şi Colegiul din localitatea Battonya, Ungaria. La Şcoala Lunca Cetăţuii s-a desfăşurat activitatea Identitate şi alteritate, a cărei temă a fost toleranţa şi la care au participat elevi români şi romi, cadre didactice de la şcolile partenere, angajându-se într-un valoros schimb de idei. S-au conturat trei aspecte importante. Mai întâi un dialog cu elevii romi despre tradiţiile ţigăneşti, confirmate şi nuanţate, în special, de Colea Stănescu, clasa a VIII a B, viitorul bulibaşă în comunitatea Zanea, dialog condus cu subtilitate de doamna profesoară Livia Macovei. Apoi a urmat o secvenţă interactivă despre toleranţă, bazată pe metode moderne ( postere, ciorchine, jocuri interactive, brainstorming ), unde s-au evidenţiat elevii Sergiu Urzică, clasa a VIII a A, Alexandru Toma, clasa a VII a A şi Patricia Enache, clasa a VIII a A ; un scenariu primit cu entuziasm de cei din sală, imaginat de doamna profesoară Silvia Davideanu. Şi un al treilea aspect care a dat culoare întâlnirii noastre, proiectarea unor videoclipuri cu folclor românesc şi ţigănesc.În încheiere, domnul profesor Gheorghe Bădărău a prezentat un proiect de opţional pe tema interculturalităţii.

Invitatele noastre, cadre didactice cu mare experienţă, ne-au impresionat cu delicateţea şi prestanţa lor, cu cântece ţigăneşti şi informaţii la obiect ( prof. Viorica Pavel, Şcoala nr. 10), asistenţă tehnică ( prof. Ioana Muşat), şi amabilitate (prof. Gabriela Iancu ). După ce au gustat din bomboanele de ciocolată, doi elevi romi au dansat fără muzică, aşa cum au făcut-o altădată la concursuri la Iaşi, de unde s-au întors cu multe diplome.

Campanie antifumat

În perioada 16- 20 noiembrie 2009 a avut loc campania “ EU NU FUMEZ!” prin care s-a marcat “ ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ FUMAT”. Elevii claselor IV- VIII de la Şcoala Lunca Cetăţuii au participat la o sesiune de informare cu privire la riscurile fumatului asupra sănătăţii. Ei au fost informaţi despre conţinutul fumului de ţigară, efectele fumatului asupra sănătătii, efectele fumatului pasiv, rolul imaginilor de avertizare, legislaţie, au vizionat filme documentare şi au participat activ la dezbateri pe această temă. Au răspuns de asemenea la un chestionar despre fumat prin care s-a urmărit cunoaşterea exactă a numărului de elevi, care fumează. Campania a avut şi un concurs “ Haz de necaz” constând în realizarea de postere, caricaturi, epigrame despre fumat , pliante informative, care au fost distribuite oamenilor din cartier, fumători, Joi 19 noiembrie 2009, în acţiunea “ Copiii învaţă pe adulţi.”

Prof. psiholog Livia CĂILEAN

Mama

Mihai VICOL, clasa a VIII a A
Eu nu sunt destul de mare
Ca să pot citi măcar,
De prin carte o urare
Şi nu sunt destul de mare
Să îţi dau un dar măcar.

Să trăieşti cu voie bună
Îţi doresc eu mult,
Iar laleaua să îţi spună
Să mă ierţi, măicuţă bună,
Că nu ştiu mai mult.

Elena GOGU, clasa a VIII a B

Poveste de iarnă

Alina -Ionela ŢURCANU, clasa a VI a A
Luna încet a răsărit
Peste dealurile sure
Şi omătu-a adormit
Noaptea prin pădure.

Sus în cerul lor înalt
Norii-ncep să cearnă
Liniştea unei poveşti
Cu un dor de iarnă.

Prin zăpada cea pufoasă
Nimeresc cărarea
Umbre-nalte alergând
Să atingă zarea.

Elena GOGU, clasa a VIII a B

Povestea unui iepuraş

Ana-Maria TUDOSA, clasa a VII a A
Când vine toamna, floricelele nu se bucură aşa cum ne bucurăm noi, oamenii. Odată, am întâlnit într-o pădure întunecoasă, un biet iepuraş, care stătea singur şi speriat, pentru că nu avea niciun prieten pe lângă dânsul, aşa că l-am întrebat:
- Iepuraş, micuţ şi speriat, ce e cu tine de tremuri?
Atunci, el răspunse:
-Mi-e frică!
-De ce îţi este frică?
-De întuneric!
-Atunci, hai la lumină...
-Nu pot!
-De ce nu poţi?
-Pentru că toată lumea se sperie când mă vede!
-De ce ?
-Cred că sunt cel mai urât din întreaga pădure...
Atunci, l-am luat pe iepuraş, l-am acoperit cu o haină şi l-am dus la mine acasă, la câţiva paşi distanţă de pădurea întunecoasă.
De-atunci, ne-am jucat împreună, alergam prin livada bunicii, acoperită cu o plapumă pufoasă, colorată cu zeci de nuanţe foarte frumoase.
Dar într-o zi de dimineaţă, soarele, vecinul meu, ardea cu putere în geamul de la cameră, încât am deschis fereastra şi l-am întrebat ce s-a întâmplat. El îmi spuse că azi se va întâmpla ceva şi mă trimise în grădina bunicii cu o mie de lalele roşii, galbene, albastre,negre...Am întrebat-o pe bunica:
- Ce faci cu atâtea lalele?
- Fata mea, aceste lalele au o poţiune magică, ia o linguriţă din poţiune şi dă-i iepuraşului să bea.
Aşa am făcut, dar nu s-a întâmplat nimic...
A doua zi, când m-am trezit, iepuraşul era schimbat. Blana lui cenuşie era acum albă şi ochii lui negri se făcuseră albaştri ca marea. L-am dus din nou în pădurea care era acum luminoasă şi toate vieţuitoarele l-au îndrăgit după minunea făcută de lalelele multicolore.

Ana -Maria SCRIPCARIU, clasa aVIII a B

Legământ

Ana -Maria Francesca RASCOLODICU, clasa a VIa A
Iată, mama-i supărată
C-am ascuns nota cea rea,
Am minţit că totu-i bine
Şi-am rănit iubirea sa.

Acum, iat-o cum mai plânge,
Lăcrimează şi suspină,
Ce n-aş da acum ca pacea
Peste ea să vină lină.

Ce-am putut să fac ,vai mie!
Şi-acum cine s-o aline
Dacă nu tu, Doamne sfinte,
Te-aş ruga, dar mi-e ruşine!

Inima mea vezi că plânge
Şi regrete-mi vin în minte,
Îţi promit, te rog, m-ascultă,
De acum voi fi cuminte.

Pe părinţi, pe fraţi, pe rude
N-am să-i mai mint niciodată
Şi de-o fi să-mi calc cuvântul
Să mă pedepseşti îndată.

Elena GOGU, clasa a VIII a B

Prima zăpadă

Andrei-Florin POPOVICI, clasa a VII a A
A căzut prima zăpadă
Albă rece şi pufoasă...
Miorlăilă n- are ghete
Şi stă supărat în casă.

A văzut roind la geam
Fulgii moi de dimineaţă
Şi a dat busna prin troiene
Dar lăbuţele-i îngheaţă.

Acum stă bolnav şi plânge
Şi nu miaună deloc,
Alexandru-i dă pastile
Şi Florina, ceai de soc.

Măriuca-i coase-o vestă
Tudorel i-a pus mănuşi,
Vor să-l însănătoşească
Şi să-l ia la derdeluş.

Gabriel NECHITA, clasa a VI a B

Peste sat

Patricia-Raluca ENACHE, clasa a VIII a A
Fulgi acoperind pământul
Au venit în zori cu vântul,
Numai unul mai plăpând
A căzut direct din gând.

Peste satul Mehedinţi
A venit iarna cu dinţi,
Murmura un fulg mai mic
Slab şi supărat un pic.

Vlad BUJOR, clasa aVII a B

Iarna

Ana-Maria COTILICI, clasa a VIII a A
A venit iarna tiptil
Într-o zi de dimineaţă
Şi mă bucur că-s copil...
Mă voi da din nou pe gheaţă.

Arborii sunt încărcaţi
De ninsoare ca un pluş,
Toţi copiii încântaţi
Fug acum pe derdeluş.

Casele parcă-s pudrate
Totul este alb afară,
Vântul aspru iarăşi bate
După sania uşoară.

La fereastră zâmbitoare
Se iţesc alte muşcate
Şi copiii-n gura mare
Râd acum pe săturate.

Vlăduţ BUTNARIU, clasa a VI a B

Înger păzitor

Andreea CIOBANU, clasa a VII a A
Îngerul aproape stă
Nevăzut, dar cu putere,
Îl păzeşte pe copil
Să nu sufere durere.

Zi şi noapte -n orice loc
De se joacă sau lucrează,
Copilaşu-i ocrotit
De un înger ce veghează.

Iară seara-n dormitor
Pruncul singurel rămâne
Şi cu îngeraşul său
Vorbeşte prin rugăciune.

Elena GOGU, clasa a VIII a B

Venirea iernii

Diana BRUMĂ, clasa a VII a B
Ca o zână din poveste
Îşi aşează pe pământ,
Fără a ne da de veste
Fulgii legănaţi de vânt.

Vine şi-n al meu oraş
Totul în alb se îmbracă
Şi ne face derdeluş
Hai copii, cu toţi la joacă.

Vlad BUJOR, clasa a VII a B

Afară

Denisa BRUMĂ, clasa a V a A
Mii de voci s-aud afară
Pe o albă plăpumioară,
Dealu-i alb şi îngheţat
Şi-i pufos, rece, curat.

Moş Crăciun bate la uşă
Scoate mâna din mănuşă
Şi ne daruri la foc
Să ne umple de noroc.

Marius ANUŞCA, clasa a VII a B

Afară

Mii de voci s-aud afară

Pe o albă plăpumioară,

Dealu-i alb şi îngheţat

Şi-i pufos, rece, curat.

Moş Crăciun bate la uşă

Scoate mâna din mănuşă

Şi ne dă daruri la foc

Să ne umple de noroc.

Marius ANUŞCA, clasa a VI a B

Povestea salciei bătrâne

Andreea ŢIMPĂU, clasa a V a A
Odată, demult, pe marginea unui lac, unde seară de seară strălucea luna împreună cu soarele, şedea tristă şi amărâtă o salcie bătrână. Lumea ştia că în scorbură se află o comoară, dar nimeni nu îndrăznea să se apropie de ea, crezând că aceasta este păzită de un monstru fioros. Într-o bună zi, un flăcău voinicel şi arătos şi-a luat inima în dinţi şi a mers acolo. Totul părea liniştit, până cănd băgă mâna în scorbură. Deodată o forţă nevăzută începu să-l tragă înăuntru, până se prăbuşi. Când îşi reveni, văzu şase uşi în faţa a şase camere vopsite la fel. Pe fiecare uşă se afla câte o ghicitoare, pe care dacă o descifrai, aflai ce se află în cameră. A înţeles că în una se aflau gândaci, în alta şerpi, în alta câini fioroşi. Acum trebuia să ghicească din cele trei, cămara cu comori şi a mai înţeles că dacă nu nimereşte încăperea, va muri. A deschis a patra uşă şi a văzut încăperea goală. Disperat, le-a deschis şi pe următoarele, care erau tot goale. S-a prăbuşit la podea şi a murit în câteva zile de foame şi de sete.
Comoara se află tot acolo, dar vă sfătuiesc să nu vă duceţi s-o căutaţi, fiindcă oricum veţi muri.
Ana Maria SCRIPCARIU, clasa a VIII a B

Furnicuţa

Patricia Ioana Ipate, clasa a VII a A
Se spune că odată, în regatul furnicilor, o furnică a ajuns eroină. Ea muncea de dimineaţă până noaptea şi avea presimţirea că se va întâmpla ceva. Într-o zi s-a dus la regele furnicilor, pe nume Paulo, i-a descris gândurile negre, dar acesta a izgonit-o crezând că a înnebunit. Paznicii au scos-o în grabă pe poarta cea mică...Mulţimea furnicilor s-a întristat auzind că furnicuţa cea harnică şi-a pierdut minţile. Ea a avut un vis ciudat. Se făcea că regatul lor a fost inundat. După două zile, furnicuţa a început să aibă o stare de nelinişte, s-a dus la regele Paulo şi i-a spus că numaidecât trebuie să meargă pe muntele Stâlpul Înalt. Dar regele a scos-o din nou afară.Regina a convins o parte din furnici să meargă acolo, la loc înalt, ferit de puhoaiele apelor tulburi. N-a trecut multă vreme şi în regat s-a simţit cutremur. Furnica a deschis poarta care se blocase şi i-a îndemnat pe toţi să urce muntele. Ea şi-a amintit că lăsase acasă pe fiul ei, Daniel, şi ajungând aproape de locuinţă îi strigă acestuia să se refugieze pe înălţimi. Ea a rămas câteva minute să ia hrană, se învârtea prin magazie când auzi o bubuitură şi simţi apa deasupra. După ce s-au retras puhoaiele, fiinţele din regat au descoperit furnica înecată...tocmai ea care salvase lumea cu previziunile ei.Trist, regele Paulo, l-a luat la palat pe fiul acesteia şi pe mormântul furnicii a scris cu litere de aur: Aici odihneşte o eroină din regatul furnicilor. După mai mulţi ani, fiul furnicuţei a ajuns la tron, până la adânci bătrâneţe.
Ana Maria SCRIPCARIU, clasa a VIII a B

Lupta cu invadatorii

Ana Maria BARDAN, clasa a V a A
În anul 2090, când lumea era foarte evoluată, o armată a invadat un oraş din SUA şi a făcut multe victime. Ei şi-au propus să meargă din oraş în oraş, să distrugă case, oameni şi multe altele, până ce vor ajunge la Casa Albă pentru a prelua conducerea. Preşedintele SUA, când a aflat ce planuri au invadatorii, a adunat trupele de elită şi le-a trimis în întâmpinare.Cele două armate s-au ciuruit cu armele lor cu laser şi cu brichete explozive.
În finalul primei bătălii, au câştigat trupele de elită, care s-au bucurat enorm că scăpase de invadatori, fără să-şi închipuie ce va urma.Printre răniţi se afla şi Comandantul suprem al invadatorilor, care a fost transportat în tabără, unde se aflau cei mai doxaţi inventatori. El le-a cerut acestora să inventeze cele mai eficiente maşinării malefice. În scurt timp, minţile geniale au făcut nişte roboţi, care nu puteau fi distruşi decât de cei care i-au inventat. Savanţii au alcătuit o armată de roboţi, pe care i-a pus la dispoziţia Comandantului.SUA a trimis în întâmpinare avioane, tancuri şi alte maşini de război. În timpul unei lupte crâncene soldaţii americani foloseau aruncătoare cu laser, cu care aruncau în aer câte şapte roboţi. Fiind din nou învinşi, invadatorii au scos o telecomandă, au apăsat butonul roşu şi atunci toţi roboţii au explodat, formând un uriaş foc de artificii.

Constantin CIOBANU, clasa a VIII a B

Salvarea planetei Pamânt

Mădălina AGAVRILOAEI, clasa a VII a B
În anul 2321 s-a întâmplat ca lumea savanţilor să facă un experiment foarte periculos pentru întreaga omenire. Acel experiment poate forma gaura neagră care va înghiţi întreaga planetă. După declanşarea experimentului, trupele NATO au trimis un fax către planeta Cibernetic, unde se afla o lume numai de roboţi foarte avansaţi, care-l aveau conducător pe Electronix. Văzând faxul, acesta a convocat opt supuşi, consilierii săi, la o întâlnire de taină.Au făcut un plan, după care urma să mute planeta Pământ, mai departe de gaura neagră, cu ajutorul unor motoare ultrasonice, de 2900 de tone. Trecuse deja un an, de când începuseră construirea motoarelor şi gaura neagră era pe cale de a înghiţi planeta noastră. Au terminat, în sfârşit... au mutat planeta, dar gaura neagră creştea văzând cu ochii.În ultimul moment lui Electronix i-a venit ideea de a duce două planete Astec şi Mistic, lipsite de viaţă, nefolositoare, în gaura neagră. Au luat acele planete, le-au pus câte două motoare si le-au împins în acel loc diabolic, dar erau prea mari. În cele din urmă au tăiat planetele în două, cu lasere ultramoderne, le-au împins în gaura neagră, care le-a înghiţit şi astfel omenirea a fost salvată.
Mădălin CIOBANU, Clasa a VIII a B

Invazia androizilor

Francesca RASCOLODICU,clasa a VI a A
În anul 4300 o nouă specie de androizi veniţi din altă galaxie era pregătită să atace Pământul. Prima data au trimis o escadrilă de 40 de nave ca să distrugă staţiile spaţiale cu ajutorul cărora era activat scutul care proteja Pământul. Dar, generalii pământeni aflaseră despre atac de la spionii lor şi au mobilizat şapte lasere şi optzeci de nave de apărare pentru staţiile spaţiale. Nu puteau risca să fie distrusă vreo staţie, deoarece se forma o breşă în scut, prin care puteau trece androizii în emisfera Pământului.
Deşi navele pământenilor erau pe poziţie, androizii au început atacul, pământenii cădeau unul câte unul cu tot cu laserele lor; savanţi şi soldaţi erau asediaţi în staţiile spaţiale. Androizii au pătruns în staţii având tehnologii mai avansate. Nu a fost luat niciun ostatic, deoarece androizii au preferat să-i ucidă, să distrugă o staţie ca să poată face o breşă în scutul Pământului. Androizii au chemat nava-mamă care era însoţită de 700 de nave mai mici. Atraşi de bogăţiile Pământului, androizii voiau să-l cucerească, în timp ce generalii pământeni mobilizase întreaga armată. În secret, aceştia au plecat pe Marte pentru a încheia o alianţă cu marţienii şi s-au grăbit să semneze un pact.
Nava -mamă a androizilor a intrat în emisfera Pământului unde întâlni navele localnicilor şi începu să le distrugă. Deodată, o armată de farfurii zburătoare ale marţienilor veni în ajutor, la timp, deoarece androizii coborâseră pe Pământ şi începură să ucidă locuitorii planetei. Marţienii folosiră lasere puternice care topeau navele androizilor, iar dintre aceştia doar câţiva scăpară cu viaţă. De atunci marţienii au rămas prietenii pământenilor.

Alexandru CIUCHI, clasa a VIII a B

Povestea unui nor negru

Nicoleta Alexandra PETRILĂ, clasa a V a A
Odată, demult, rătăcea printre norii mari şi pufoşi, un nor mai micuţ şi negricios. Şi mai toată ziua se plângea că el nu e mare şi alb ca toţi ceilalţi nori. Aşa că într-o zi a mers la soare şi l-a întrebat de ce nu e şi el mare ca alţi nori, însă soarele nu a putut să-i dea răspuns, pentru că nu ştia nici el. A doua zi a mers la lună, dar nici de data aceasta nu a avut noroc. După ce a aşteptat zile întregi să-i dea cineva un răspuns, s-a săturat să mai aştepte şi a mers direct la Dumnezeu. Acesta i-a spus:
- Mergi peste trei ţări şi lasă trei stropi de ploaie şi trei stropi de rouă şi peste trei zile vino la mine.
Norul aşa făcu şi după trei zile se întoarse la Dumnezeu, care-i spuse:
-Du-te acasă şi după trei zile ai să vezi ce are să se întâmple.
-Dar timpul trecea greu şi norul nostru părea tot mai neliniştit. Într-o dimineaţă se trezi supărat şi văzu că toţi norii se uitau uimiţi la el. Nu înţelegea ce se petrece, până când ajunse în dreptul unui lac limpede şi văzu că se transformase: era şi el mare şi alb ca toţi ceilalţi.
Ana Maria SCRIPCARIU, clasa a VIII aB

Prietenii mei

Livia LUCA, clasa a VIIa A
Prietenul meu se numeşte Alex. El are unsprezece ani şi este în clasa a V a. E un băiat înalt, bine făcut, şaten cu ochii verzi. Suntem ca fraţii chiar dacă uneori ne mai certăm, însă ne împăcăm foarte repede uitând de ce ne-am certat. La sfârşitul clasei a IV a am fost împreună în excursie la Gura Humorului. Acolo ne-am înţeles foarte bine şi am dormit amândoi în aceeaşi cameră. Dimineaţa ne trezeam, făceam ordine în cameră, apoi plecam cu ceilalţi şi vizitam împrejurimile. În timpul liber ne plimbam cu bicicletele sau jucam fotbal în parc. Mi-aş dori să fim la fel de buni prieteni şi când vom fi mari.
Adrian IONEL, clasa a V a B



Prietena mea are ziua ochii verzi, iar noaptea îi are albaştri, faţa albă cu pistrui, părul blond, suflet bun şi curat. Ea este în zodia Balanţei şi are inimă miloasă. Eu şi Andreea stăm în acelaşi sat. Uneori dorm eu la ea, alteori doarme ea la mine. Pe treisprezece octombrie a fost ziua ei şi atunci am făcut poze, ne-am bătut cu perne până aproape de miezul nopţii şi multe altele. Prietena mea are unghii mari, învaţă bine la limba română şi la limba engleză, uneori mă serveşte cu prăjituri şi stăm de vorbă despre ale noastre.
Andreea SĂLCEANU, clasa a V a B

Privesc de la fereastră

Anca IVĂNESCU, clasa a VII a A
E o dimineaţă friguroasă. Deschid geamul şi simt că-mi îngheaţă nasul şi că toamna s-a aşternut peste oraşul nostru. Mă uit spre copacii palizi din care se desprind frunzele galbene, arămii, una câte una formând un covor multicolor. Peste câmpie a căzut bruma groasă şi argintie. Toamna a sosit pe neaşteptate. Din cauza frigului păsărelele şi-au părăsit cuiburile, plecând spre ţările calde. Oamenii umblă ca nişte furnici adunând recolta. Grădina de zarzavat a rămas goală, în timp ce gospodinele şi-au umplut cămările. Pe stradă vezi din ce în ce mai puţini oameni datorită toamnei friguroase, iar copiii stau în aşteptarea primilor fulgi.
Adrian IONEL, clasa a V a B



Oaspeţii caselor noastre şi-au părăsit cuiburile lor şi au fugit de zile rele. Văd undeva cârduri de cocori, tălpi de papuci, vălul de brumă argintie, care mi-a împodobit grădina, cu frunze ruginii şi argintii. Toamna, frunzele colindă peste tot prin pădure şi prin grădini. Un greieraş s-a rătăcit şi a rămas blocat sub frunzele căzute sub copac. Vântul jalnic bate în ramuri, scuturând ultimele frunze. Este o toamna frumoasă în culori violete, plopii se clatină de parcă s-ar împinge unul în altul, apa poartă în ea nu stiu ce siluete. Parcă şi oraşul este violet din cauza toamnei, iar pe deal cad frunze galbene, roşii şi maronii. Chiar acum a mai căzut o frunză roşie...
Andrei NISTOR, clasa a VI a B

Note de călătorie

Iulian CERNAT, clasa aV a A
Toamna este anotimpul meu preferat. Îmi place când plouă cu soare şi apare curcubeul cu toate culorile, galben, roşu, verde, albastru, verde deschis...Mă duc împreună cu tata şi prietenii mei la pescuit, punem peştii pe grătar şi ne bucurăm de isprava noastră. Frunzele căzute din copac trebuie măturate cu un măturoi din beţe de sânger. E o toamnă plăcută, ne jucăm cu mingea, dar pe neaşteptate vremea se schimbă, începe ploaia, un acoperiş a sărit de pe casă, a făcut scântei peste un morman de fân, care a luat foc. În apropiere veghează la dezastru câţiva copaci cu coaja neagră. Pe Bucium se vedea încă de departe releul. M-am grăbit spre casă, imaginându-mi că soarele bate în geam, albinele ies la lucru zburând din floare în floare şi vorbind în limba albinelor.

Bogdan DUMBRĂVEANU, clasa a VI a B



Într-o zi, pornisem cu familia mea în excursie. Aveam de gând să ne ducem la mănăstirile din Munţii Neamţului. Am mers multe ore până am ajuns acolo. În jurul mănăstirilor erau brazi înalţi şi verzi, stânci care păzeau necuprinsul. Prima dată am mers la părintele Cleopa, la mănăstire. Erau acolo mulţi credincioşi. Apoi ne-am dus la peştera Sfintei Teodora de la Sihla, unde se afla o biserică mică şi veche. Ca să ajungem la peşteră, am urcat printre stânci înalte de parcă erau dintr-un vis. Când am ajuns acolo sus, am intrat în peştera în care a trăit sfânta. Erau multe lumânări aprinse, undeva se afla un covoraş, iar alături la o icoană , se închinau zeci de credincioşi. Pe stâncă, de la fumul pe care îl scoteau lumânările, s-a format o imagine de parcă ar fi fost Maica Domnului cu Isus în braţe. Era extraordinar! Am coborât de pe stâncile imense, am urcat în maşină şi ne-am oprit lângă un râu, ca să facem grătar. Acolo apa era limpede încât vedeai prin ea şi rece ca gheaţa. Printre copaci rătăceau copii care culegeau bureţi...li se vedeau pălăriuţele de departe.

Vlad ŢARĂ LUNGĂ, clasa a VIII a B

Impresii de toamnă

Marius ANUŞCA, clasa a VII a B
Am fost de multe ori în pădure cu prietenii mei şi ne-am plimbat prin diverse locuri. Am văzut multe păsări zburând din creangă în creangă şi pe deasupra copacilor. Unii erau verzi, alţii aurii de credeai că plouă cu aur. Din când în când mai găseai câte un fluturaş dând din aripioare...Ne-am imaginat cum ar fi o compunere la limba română despre toamnă. Unul şi-a închipuit că totul plânge, mai ales munţii , natura suferea aşteptând frigul. Peste tot în jur cădeau frunze galbene şi câteva roşii. Copiii se întristează când copacii îşi schimbă culoarea, deşi unii de-abia aşteaptă să-i vadă încărcaţi de zăpadă. Din covorul multicolor, am adunat frunze cu mâna şi cu grebla, am făcut un morman, apoi am urcat în copac şi am sărit peste el. Era frumos, dar şi periculos; dacă mormanul ar fi fost mai subţire , îmi rupeam un picior...

Ciprian VUZA, clasa a VI a B

Era o dimineaţă frumoasă, afară soarele strălucea, iar cerul de un albastru deschis parcă semăna cu un lac. Împreună cu sora mea am hotărât să mergem la bunici, în satul vecin. Pe cărarea ce şerpuia prin pădurea Cetăţuia, am pornit la drum. La un moment dat am întâlnit o privelişte splendidă. Păsările ciripeau, copacii erau îmbrăcaţi cu haine de frunze, iarba avea o culoare fermecătoare, iar într-un tufiş am găsit un iepuraş. Părea un ghemotoc de puf. Ne-am apropiat de el, dar a zbugit-o la vale, de teamă. Ne-am apropiat de casă, încet, spre bucuria bunicilor şi ajungând acolo, am despachetat lucrurile şi ne-am întins în paturi. Am cules via cu bătrânii, ne-am jucat în apropierea unei vizuini, bucurându-ne de lipsa animalelor, din marginea pădurii. Dar vremea s-a schimbat, au apărut nori pufoşi, printre ei şi unul negricios. Toamna oamenii merg la pădure să aducă lemne pentru iarna care se apropie. A doua zi m-am dus cu bunicul la pescuit. Pe apă erau nuferi galbeni şi trestii pe care le-am dat la o parte, ca să avem unde pune undiţa. Am prins, în sfârşit, un peşte mare şi l-am rugat pe bunicul meu să facă o poză spre amintire.

Florin CONDURACHE, clasa a VIII a B

Concursul de chimie '' Magda Petrovanu ''

Concurs la nivel înalt
În faţa Universităţii se gândesc la studenţie...

Au concurat cu cei mai valoroşi elevi din Iaşi

Nu există produs finit de uz industrial, farmaceutic, alimentar sau casnic în care să nu se fi investit chimie. Acest lucru l-au înţeles şi elevii de la Şcoala Lunca Cetăţuii, care au participat cu succes la acest concurs, profesor coordonator Mihai Horeanu. Chimia, fiind o ştiinţă experimentală, atrage elevii de toate vârstele. Iar despre măiestria profesorului ar trebui să vorbim ore în şir...

Concursul de chimie '' Magda Petrovanu'', organizat de Universitatea '' Al. I. Cuza'' Iaşi, Facultatea de chimie, îşi propune să descopere şi să promoveze elevii pasionaţi de chimie ( gimnaziu şi liceu ) din judeţele Moldovei. La prima ediţie ( 4 aprilie 2009 ) s-au înscris 509 elevi din clasele VII-XII. Concurenţă serioasă, exigenţe maxime, emoţii la cote înalte. Între cei 181 de elevi de clasa a VII a înscrişi la concursul de chimie s-au numărat şi trei eleve de la şcoala noastră, care au obţinut menţiuni: Andrei Diana Elena, Enache Patricia Raluca şi Hoamea Cristina.După două săptămâni, elevele Andrei Diana Elena şi Enache Patricia Raluca au obţinut premiul III la Concursul de chimie '' Petru Poni '', faza judeţeană, proba teoretică. Şi aspiraţiile tinerilor chimişti nu se opresc aici...

O seară la operă

Spectacol impresionant la Iaşi
Împreună cu doamna profesoară Cristina Paraschiv

La Ateneul Tătăraşi

Era prima dată când vizionam un spectacol de operă. Doamna profesoară, Cristina Paraschiv, ne-a dat câteva indicaţii despre spectacolul ce urma să-l vizionăm şi anume opera '' Tosca''. Aşteptam nerăbdători gongul pentru începerea spectacolului, însă minutele se scurgeau foarte greu... Primul act a început. Priveam impresionaţi costumaţiile personajelor, coafurile, decorul, toate de epocă ; o lume de poveste. Vocea puternică şi duioasă a Toscăi transmitea profund suferinţa ei, datorată iubirii aproape imposibile, pe care o purta în suflet pentru conte.

În pauza dintre acte, doamna profesoară ne-a familiarizat cu sala de spectacole, ne-a arătat fosa unde cânta orchestra, culisele şi altele. La sfârşitul operei am aplaudat, impresionaţi de finalul tragic: iubitul Toscăi moare în braţele ei, iar ea de durere se aruncă de pe un pod, pentru a fi împreună cu el '' în lumea de dincolo''.Vă invităm şi pe voi în minunata lume a operei şi vă asigur că nu veţi regreta.

Diplome, cupe şi medalii

Handbal, faza judeţeană

Ministerul Educaţiei, Cercetării, şi Inovării, prin Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar şi Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar organizează, în fiecare an, sub denumirea '' Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar'', campionate sportive şcolare şi interşcolare.Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar urmăreşte:
a. dezvoltarea armonioasă şi optimizarea stării de sănătate a populaţiei şcolare, prin educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi practicarea sportului de masă;
b. cultivarea în rândul copiilor a spiritului de disciplină, de fair- play, de eliminare a violenţei din sport, prin practicarea organizată şi sistematică a sportului de masă etc.
În fiecare an, populaţia şcolară din Lunca Cetăţuii este cuprinsă în întrecerile sportive de masă, participând la concursurile organizate de şcoală, la etapele municipale , judeţene,interjudeţene, naţionale, sau diverse cupe , la anumite discipline sportive: fotbal, handbal, şah, tenis de masă, atletism ş.a.



http://www.edu.ro/

Premiile ultimului deceniu

În ultimii zece ani, elevii şcolii noastre au obţinut numeroase premii (coordonator profesor Ioan Târşa ), ceea ce demonstrează seriozitate şi perseverenţă.

a. Premii şi menţiuni la etapa naţională: menţiune atletism băieţi, Craiova, 2001; locul III şah băieţi, Satu Mare, 2002 ; menţiune atletism băieţi, Sf. Gheorghe, 2002 ; menţiune handbal fete, Timişoara, 2003.

b. Premii şi menţiuni la etapele interjudeţene: locul I la atletism băieţi, Botoşani, 2001; locul I la atletism băieţi, Suceava, 2001; locul I handbal fete, Bacău, 2003; locul II handbal fete, Piatra Neamţ, 2005; locul III handbal băieţi, Roman, 2007 ; menţiune handbal fete, Iaşi, 2006; menţiune fotbal , Sascut, Bacău, 2006 ; menţiune handbal fete, Târgu Neamţ, 2008.

c. Premii şi menţiuni la fazele judeţene: locul I atletism băieţi, 2001; locul I atletism fete, clasele III-IV, 2001; locul I şah fete 2000- 2001; locul I atletism băieţi, 2002; locul I şah băieţi , 2002; locul I cros băieţi, 2003; locul I atletism băieţi, 2003; locul i handbal fete, 2005; locul I handbal fete, 2006; locul I fotbal, 2006; locul I handbal băieţi, 2007; locul I handbal fete, 2008; locul II şah, băieţi, 2001; locul II atletism băieţi, 2001; locul II fotbal, 2001; locul II handbal fete, 2002; locul II şah fete, 2002; locul II cros băieţi, 2003; locul II handbal băieţi, 2003; locul II handbal fete, 2004; locul II handbal băieţi, 2005; locul II handbal băieţi, 2006; locul II cros fete, 2006; locul II handbal fete, 2007; locul II tetratlon (oina) fete, 2007; locul II atletism, 600 m băieţi, clasele III-IV, 2007; locul II minihandbal băieţi, 2007; locul II handbal băieţi, 2008; locul II minihandbal băieţi, 2008; locul III alergare viteză fete, 2001; locul III aruncarea mingii de oină fete, 2001; locul III alergare de rezistenţă fete, clasele III-IV, 2001; locul III şah fete, 2002; locul III minihandbal băieţi , 2004; locul III fotbal, 2005; locul III handbal fete, 2005; locul III minihandbal fete, 2005; locul III alergare viteză băieţi, clasele III-IV, 2007; menţiune fotbal, 2004; menţiune cros fete, 2004; menţiune fotbal, 2005; menţiune handbal băieţi, 2008.

Cupa Dimitrie Sturdza

Rezultate în anul şcolar 2008-2009

În acest an şcolar, elevii noştri au participat la fazele superioare ale '' Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar'', la fotbal, handbal băieţi clasele V-VIII şi tenis de masă. Şi de data aceasta rezultatele au confirmat buna lor pregătire.

a. Etapa interjudeţeană: locul III handbal băieţi, clasele V-VIII, Bacău, 2009; locul III fotbal băieţi, clasele III- IV, Negreşti, Vaslui, 2009;

b. Etapa judeţeană: locul I handbal băieţi, 2009;

c. Etapa municipală: locul III handbal băieţi, clasele V-VIII, 2008- 2009; locul I handbal băieţi''Cupa Dimitrie Sturdza''; locul I handbal băieţi'' Cupa Unirii''; locul II handbal băieţi '' Cupa Liceului Sportiv Iaşi''.

În plină glorie!

Componenţa echipei de handbal băieţi:

Lazăr Alin Gabriel, Pipirig Dumitru, Stan -Olariu Adrian,Jipa Bogdan, Vicol Mihai, Moşneagu Alexandru, Roşu Radu, Sârbu Ionuţ Bogdan, Dumbrăvianu Marian Gabriel, Cercel Emanuel, Ciobanu Mădălin Gabriel, Balan Neculai Alexandru, Ciobanu Constantin, Baraneţchi Giani, Vuza Bogdan, Pălăduţă Daniel.

Primele diplome...
Echipa de fotbal clasele I-IV

Echipa de handbal

Componenţa echipei de fotbal, clasele III-IV, profesor coordonator Sorin Balan

Cei mai mici fotbalişti ai şcolii s-au impus la Negreşti, Vaslui, 2009, prin tehnică, rezistenţă, fantezie şi de numele lor se leagă speranţele noastre: Moşneagu Ionuţ, Creţu Andrei, Bujor Vasile Adelin, Surugiu Iosif Valentin, Matache Iulius, Paraschiv Daniel, Budeanu Eduard Alexandru, Hriţcu George, Dulceanu Eduard, Loghin Gabriel.

Primăria Ciurea ( primar Lupu Cătălin şi viceprimar Toma Elena) a acordat premii echipei handbal băieţi ( treininguri, adidaşi, tricouri ), pentru rezultate obţinute la etapa judeţeană şi interjudeţeană.

Laureaţii noştri

Mihai VICOL, clasa a VII a A

George Cătălin BARANEŢCHI, clasa a VI a A

În ultimul timp, alţi doi elevi de la Şcoala Lunca Cetăţuii au fost premiaţi la concursuri de desene, profesor coordonator Cezar Lăzărescu. Aceştia au impresionat prin tematică, simboluri şi colorit, situându-se în primul eşalon. În speranţa că numele lor vor fi din ce în ce mai cunoscute, dezvăluim identitatea acestora:
George Cătălin Baraneţchi, clasa a VI a A, câştigător în TOP 10 cele mai frumoase desene la Concursul de Desene Carrefour Edit şi Mihai Vicol, clasa a VII a A, participare la concursul de desene '' Educaţia Rutieră - Educaţia pentru viaţă, etapa judeţeană.

Expoziţie de desene pe o temă dată

Alexandru BÂRSAN, clasa a VIa B, Şcoala Victoria

Ana Maria SCRIPCARIU, clasa a VII a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

Elena CIMPOEŞU, clasa a VI a B, Şcoala Victoria

Mădălin HOGAŞ, clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

Andreea HODOROGEA, clasa a VI a B, Şcoala Victoria

Anca IVĂNESCU, clasa a VIa A, Şcoala Lunca Cetăţuii

În cadrul parteneriatului Şcoala Lunca Cetăţuii- Şcoala Victoria, cu tema Pe urmele lui Eminescu şi ale lui Creangă, elevii de la cele două şcoli au desenat, au prezentat şi au interpretat creaţiile lor, dovedind sensibilitate, fantezie, tehnică şi nu în ultimul rând, o buna cunoaştere a universurilor artistice. Coordonatorul acestui proiect, profesorul Cezar Lăzărescu, întors de curând din Anglia, de la un Festival de artă modernă, a intrat în dialog cu mesagerii noii arte, la Şcoala Lunca Cetăţuii, a apreciat intenţiile lor şi le-a sugerat unele aspecte tehnice.Elevii au avut posibilitatea să-şi exprime simţirea şi în muzică, în arta dramatică, fotografie, film, după care au vizitat cele două mănăstiri din apropiere, Hlincea şi Cetăţuia, au legat prietenii şi au cunoscut un călugăr care le-a dăruit iconiţe şi vorbe înţelepte.

Amintiri din pădurea fermecată

Andrei DRĂGUŢ, clasa a VI a B

Mă plimbam plictisit prin curtea mea cu copaci înalţi, de parcă ar fi atins cerul albastru cu vârfurile lor. Mi-am luat o pătură cu gând să mă odihnesc în pădurea din apropiere. Am intrat de parcă s-ar fi deschis o uşă printre copacii inundati de lumină. Sub tălpi foşneau frunzele putrede şi plesneau ramuri uscate. Am zărit un luminiş, am înţeles că este o poiană frumoasă şi am întins pătura să mă relaxez. Păsările vorbeau între ele despre ţările calde, când m-a strigat mama , care m-a întrerupt din visare.

Constantin CIOBANU, clasa a VII aB

Am plecat cu prietenii la pădure. Pe drum, ne-a ajuns din urmă o căruţă cu doi cai frumoşi, biciuiţi de un consătean pus pe glume...De cum am intrat în pădure, am simţit vântul care trecea prin ramuri. Erau brazi şi doar din loc în loc, un molid rătăcit.Într-un copac, am zărit o veveriţă în căutare de hrană. Pădurea era bătrână şi fiecare copac avea povestea lui. Am mers pe potecă până la un pod de lemn şi ne-am uitat în apa cristalină, în speranţa că ne vedem feţele. Brazii alcătuiau un fel de scut împotriva soarelui. Dar timpul trecea şi trebuia să ne întoarcem acasă.

Alexandru Gabriel CIUCHI, clasa a VII a B