Primăvara cea frumoasă

CERNAT IULIAN, clasa a VII a A

Era o zi frumoasă de primăvară. Soarele cu razele lui strălucitoare și fermecate strălucea deasupra norilor. Copiii alergau fericiți prin livezile pline cu flori, prindeau cărăbuși, buburuze, cu tot felul de culori fermecate. Eu și Alina ne-am hotărât să mergem în pădure. Când am ajuns acolo, ne-a întâmpinat un miros plăcut și îmbietor de la mulțimea de flori. Alina luase pătura și se așezase pe iarbă, la umbra unui copac bătrân, iar eu culegeam flori pe care să le duc mamei. Alina stătea pe pătură și admira priveliștea din pădure. În timp ce culegeam flori, am auzit un foșnet în tufiș. Erau doi cățeluși mici, care tremurau de frică. I-am adus pe pătură, le-am dat mîncare, ne-am jucat cu ei, dar a venit ora plecării. Am luat o decizie importantă : vom lua cățeii acasă.

TUDOSĂ DIANA- ELENA, clasa a V a B

Speranță de copil

Sunt raza de soare ce strălucește
Sunt roua rece de dimineață
Sunt un copil ce totuși zâmbește
La infinita speranță de viață.
Sunt unul din copiii lumii
Care râde dar și suspină
Sunt bogat sau sărac
Sunt alb sau negru.
Aceleași vise ne dau aripi
Spre neîntinata lumină
Lumina păcii, a speranței și a iubirii.

DEDIU ANA- LUIZA, clasa a V a B

Miracol

BUTNARU ADELINA, clasa a V a B

Era o familie care nu avea nici casă, nici copii, nici un trai liniștit. Femeia întrebă bărbatul : 

-De ce nu facem copii?

-Pentru că nu avem cu ce să-i creștem.

Într-o zi femeia se duse într-o luncă pustie, dar plină de iarbă. S-a așezat în mijlocul luncii și a început să se roage la Dumnezeu să-i dea un prunc. După o vreme, femeia născu un prunc frumos și sănătos. Îl plimba prin lunca cea pustie, iar copilul cel năzdrăvan începu să vorbească, la o vârstă neobișnuită. Mama spuse că e un miracol. Era fată, încă nu o botezase și se gândi la un nume diferit de numele celorlalți. Se gândi să o numească Cetățuia. S-a dus în lunca cea frumoasă, nepopulată, cu toți vecinii, rudele și prietenii. Au botezat-o cu numele Cetățuia iar locul acela poartă de atunci numele Lunca Cetățuii.

AGACHE CEZAR, clasa a V a B

Ceva trist

Nu de mult am aflat ce copilărie a avut micul pistruiat, orfan de mic, abandonat la colțul străzii, dar asta spre binele său. Locuința lui a ars din cauza unui mare terorist, nepăsător.Încă de la vârsta de doi ani, acest puști s-a descurcat singur-singurel. Nu peste mult timp a apărut în viața sa un cățeluș micuț, căruia îi fluturau urechile când alerga. El era alb cu pete cafenii. Pe la șaisprezece ani, s-a gândit la asemănările dintre el și cățeluș. Una ieșea în evidență. Amândoi erau orfani și copilul se mai gândi : Ce s-a face el fără cățelul său iubit?

ȘALARIU THEONA, clasa a V a B

O zi a cadourilor

BOARIU MĂDĂLINA, clasa a V a B

Era o zi frumoasă, era ziua cadourilor pentru mine, ziua mea de naștere, când toți îmi urau : La Mulți Ani!  Era primăvară, fratele meu mai mare mi-a dat un buchet de flori și un ursuleț, fratele cel mijlociu mi-a dăruit un iepuraș cu fundă roșie, iar cel mai mic mi-a dăruit un tricou cu numele meu, poza mea și o orhidee. Pentru mine au fost cele mai frumoase cadouri...am primit și de la rude și de la prieteni. Eram atât de fericită că-i am pe toți alături de mine. Am mâncat tort, am dansat și ne-am distrat. La bunica am găsit-o pe verișoara mea de la Sighișoara. M-a sunat mama din străinătate și mi-a urat: La Mulți Ani!...

RUSU AURELIA SÂNZIANA, clasa A V a B

Visul

Era noapte. Mă așezasem în pat și deschisesem cartea de povești. Nu știu ce s-a întâmplat, dar am adormit. M-am trezit într-o pădure verde, plină de flori și animale superbe. Mergând așa, am dat cu ochii de o buburuză care dormea pe o frunzuliță. O mulțime de flori înmiresmate parcă îmi făceau cu ochiul să le iau. Fericită, m-am așezat pe iarba crudă și privind norii, am zărit o barză care plutea ușor deasupra mea.

- Frumoasă priveliștea, nu-i așa? m-a întrebat un iepuraș.

- Da, este încântător...Dar, unde suntem ?

- În pădurea de smarald. Acum e bine să te întorci acasă, fetițo.

- Dar cum să fac?

- Închide ochii!

Când am deschis din  nou ochii, m-am trezit în camera mea, cu cartea de povești la cap. Abia atunci am înțeles că totul a fost un vis.

COȘTIUG ALINA, clasa a V a B

Școala mea

AVRAM FLORENTINA,  clasa a VI a B

Școala mea e un izvor de mântuire; e plină de copiii și de profesorii, care o iubesc. Când intru pe poartă, în stânga, îmi atrag atenția brazii și florile, iar în dreapta, un pom cu cireșe cât pepenele. Profesorii  încearcă să ne învețe ceva, iar noi trebuie să le mulțumim fiindcă sunt ca și părinții noștri. În școală, avem laboratoare, bibliotecă, sală de sport, iar afară un teren de sport. Intri într-o lume de basm în școala noastră; unii învață, cântă, dansează, recită poezii, fiecare vrea să demonstreze că are un anume talent. Rămâne să mulțumim profesorilor pentru sprijinul acordat.

DEDIU ANA-LUIZA, clasa a V a B 

1 Iunie

Ziua de 1 Iunie este iubită de toți copiii. Această zi simbolizează copilăria, perioada vieții plină de jocuri, zâmbete și năzbâtii, fără grijile vieții. 1 Iunie, ziua copiilor, reprezintă începutul verii, a anotimpului cald, a vacanței lungi de vară, a jocurilor... Fiecare vede copilăria în modul său, dar cu siguranță, un mod frumos. Copiilor le place să se joace, iar această zi, parcă este făcută anume pentru asta. Copiii ar vrea ca această copilărie să dureze veșnic. Cine nu a iubit în copilărie un erou din desene animate sau din povești? Cine nu a rugat-o pe mama sau pe bunica să-i spună o poveste înainte de culcare? Cine nu a avut un ursuleț de pluș când era mic? Cui nu i s-a părut o minune, când a desenat prima stea, prima inimă, primul pătrat? Sau când a   învățat prima poezie? Copilăria e perioada cea mai frumoasă din viața unui om.

MURARIU SILVIA, clasa a V a B 

O seară la Ateneu

                                   

   Marți,15 mai 2012,ora 20-21.30,la Atenul Tătărași a rulat filmul „Ultimul corupt din România”, în regia lui Sergiu Nicolaescu.   Mergeam pe stradă și  am primit de la un domn două invitații la serile filmului românesc,14-17 mai 2012, la Ateneul Tătărași din Iași. Fiind amândoi iubitori de cultura românească, ne-am gândit să participăm la premiera filmului  „Ultimul corupt din România.”

   Ajunși acolo, când am intrat în Ateneu, i-am zărit pe două scaune îndepărtate pe marele regizor și actor, Sergiu Nicolaescu și actorul Vladimir Găitan. Entuziasmați fiind, am mers la aceștia, am dat mâna cu ei și le-am dat câte o floare.

    Trebuia să înceapă filmul. Când am intrat  în sală, am văzut o mulțime de tineri interesați de cultura și arta filmului românesc. Am încercat să găsim un loc pentru vizionarea filmului. Filmul a început în aplauzele publicului și l-am urmărit cu multă atenție.

     În filmul Ultimul corupt din România, Sergiu Nicolaescu a gândit continuarea poveștii din „Poker”, încă de când a terminat-o de filmat. A pregătit noi întâmplări pentru protagoniștii săi.

    Astfel, mafiotul Titel Pangică (Horațiu Mălăiele) a devenit doctor în științe și a donat bani pentru un muzeu memorial, închinat vieții și operei sale: de la vânzător de rame, în obor, la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Vițelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker, chirurgul plastician Horia Vlădete (Vladimir Găitan)-continuă să ajute nevestele disperate să-și ia viața in piept, cu ajutorul silicoanelor.

   Iar iubita lor-prin rotație-Monica Lăcustă (Cătălina Grama)  a ajuns să aibă și ea o funcție în guvern.

         După terminarea filmului, în aplauzele noastre, ale spectatorilor, Sergiu Nicolaescu și Vladimir Găitan au intrat pe scenă. Acum ne-a rămas nouă responsabilitatea de  a le adresa întrebări în legătură cu filmul.Unul dintre spectatori, un student foarte interesat de film, i-a adresat următoarea întrebare:

-Domnule Sergiu Nicolaescu, după ce am urmărit acest film, mai putem vota, văzând ce corupție există?

       Domnul Sergiu Nicolaescu s-a gândit puțin și i-a spus studentului că el doar a vrut să ironizeze personajele și întâmplările filmului și că nouă ne rămâne datoria de a vota cum știm  mai bine.

         Alți studenți și ei foarte impresionați de vizionarea filmului au adresat  alte întrebări precum: „Cât ați stat să turnați acest film?” sau „Din ce v-ați inspirat când ați făcut acest film?”

      Amândoi actorii au fost foarte bucuroși de întrebările adresate și au răspuns cu mare drag tuturor.

       Am rămas impresionați după terminarea actului cultural și așteptăm cu nerăbdare ediția următoare a „Serilor de film românesc”.

ROSCOLODICU FRANCESCA, clasa a VIII a A

VIȘAN ALEX DRAGOMIR, clasa a VIII a A

                                                                          

                                                              

                                                                 

                                                                                     

                                       

Un arici prostuţ

Un arici prostuţ odată
A iubit şi el o broască
Şi văzând că îl iubeşte
Şi-a dat acele pe-un peşte.

Acele lui ghemotoc
Au fost date pe un peşte
Şi săracul pui de-arici
S-a întors acum, aici.

Ce să fac?
Unde să-l duc?
Vai, săracul pui de-arici
N-are casă, dar nici masă.

RUSU AURELIA SÂNZIANA
clasa a V a B

Vântul bate, bate tare

Bate vântul, bate tare
Copacii se leagănă-n zare,
Norii plumburii sunt duşi de vânt
Alungând un cer plăpând.

PUŞCAŞU ELENA RALUCA
clasa a V a B 


Luna şi soarele


Luna mică şi gălbuie
De pe cerul albăstrui
Se tot mişcă pic cu pic
Pe pământul nostru mic.

Numai seara când se-aşterne
Luna iese la iveală,
Ca un felinar arzând
Pe pământul cel plăpând.

Însă luna când să vină,
Luna hoaţă şi vicleană,
Se ascunde printre nori
Ca o lacrimă în geană.

Soare mic şi argintiu
Toată ziua stă pe cer,
Încălzind toată planeta
Cu o rază de mister.

Însă seara când să vină
Soare mic şi argintiu,
Se aşterne între nori
Ca o umbră în pustiu.

GOGU CRISTIAN
clasa a VII a B
  * Poezia a primit menţiune în cadrul concursului :'' Şcoala Altfel ''.

Luca

ŞUFĂRU ROXANA

clasa a VIII a, Şcoala Dumbrava

Era odată ca niciodată, un băiat care se numea Luca. El era voinic, înţelept şi deştept. Într-o zi, Luca s-a dus în parc. Acolo erau un băiat şi un bărbat. Bărbatul i-a dat o palmă băiatului, iar Luca s-a dus la bărbat şi i-a spus să nu-l mai pălmuiască. Atunci, bărbatul a scos pistolul şi a tras în Luca. Deodată s-a făcut linişte şi s-a mai auzit încă un foc. Disperată, mama lui Luca voia să se spânzure, dar se auzi de undeva din cer vocea lui Luca. Şi vocea zicea că bărbatul l-a ucis, dar el este viu în cer. Mama lui Luca era înspăimântată, când în spatele ei apăru Isus Hristos zicând:

-Vino, după mine!

Cei doi s-au dus la locul accidentului. Isus a pus mâna pe trupul lui Luca şi deodată acesta se mişcă şi deschise ochii. De atunci, satul unde a înviat Luca s-a numit Lunca Cetăţuii, în amintirea luncii unde a avut loc întâmplarea şi a cetăţuii din apropiere.

ANTON ŞTEFAN

clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

O zi din viaţa unei furnici

SIMION VLAD

clasa a VI a, Şcoala Dumbrava

Era în zori. Soarele începu să-şi trimită suliţele aurii spre pământ. O furnicuţă, care abia se trezise, mergea grăbită pe o cărăruie îngustă cât un fir de aţă. Ea a plecat să caute de mâncare pentru copilaşii ei, care erau mici cât un fir de nisip. Munca este interesul furnicii. Iată, că lângă un fir de iarbă, care părea fără capăt, găsi trei firmituri de pâine. Luă una şi o duse la copilaşii, care aşteptau înfometaţi. După ce le dădu să mănânce, se întoarse după a doua firmitură. Dar aceea i se păru cam grea. O luase şi o puse într-un frigider minuscul. La prânz, împărţi copiilor o jumătate, iar cealaltă jumătate o lăsă pentru zile grele. Porni să o aducă pe a treia, dar de data aceasta nu a mai avut noroc; un nor cenuşiu aduse ploaia. Copilaşii priveau jocul stropilor şi înţelegeau cât de mult face mama lor pentru ei, şi că au motive s-o preţuiască.

DEDIU ANA-LUIZA

clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

Primăvara

SIMION VLAD

clasa a VI a, Şcoala Dumbrava

Primăvara prietenoasă s-a grăbit să ajungă şi în sufletele noastre. Dealurile crude te ameţesc iar cu mireasma lor. Mii de flori puse deavalma se zăresc pe întreaga păşune şi dragele noastre păsări se întorc bucuroase acasă. Fluturii albicioşi zboară în măiestria cerului cristalin. Albinele plutesc deasupra florilor multicolore. Norii albi picură de fericire stropi reci şi proaspeţi de rouă. Animalele au ieşit din bârlogurile lor pentru a admira soarele aurit. Pomii se împodobesc din nou cu flori mici şi înmiresmate. Copiii vor afară, se joacă şi admiră cu nesaţ frumuseţea de nedescris a noului anotimp.

COŞTIUG ALINA

clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

Copilul

ROMAN ROXANA, clasa a VI a

Şcoala Dumbrava

Un copil uitat de lume

Unde soarele apune

Stă spre stradă ghemuit.

Soarta lui ce va să vie

Stă şi el stingher în lume

Zile rele, zile bune

Când amarul rece vine.

Te trezeşti  într-o neştire

Viaţa, moartea împreună

Dar odată eşti copil.

BÎRLIGĂ GHEORGHE

clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

Dumbrava

ROMAN ANDRA

clasa a VI a Şcoala Dumbrava

Dumbrava este un codru des

Unde păsările ies

Şi se aruncă peste baltă.

Ca pruncii fără soartă

Sar din zori şi până-n noapte

Fără fraţi şi fără moarte.

Obosite adorm în frunze

În culcuşul marii lumi

Bucuroase  vor trăi
 Aruncate-n marea lume.

BÎRLIGĂ GHEORGHE

clasa a Va B, Şcoala Lunca Cetăţuii

Departe şi-nvolburat

Departe şi-nvolburat
Stă izvoru-nfierbântat
Şi aşteaptă ca să vină
Oameni care se închină
Domnului ce vrea să vină.

Clocoteşte aburit
Răsfirat chiar înfocat
Stins va vrea să fie-ndată
Închinat.

Scoate aburi, dă pe-afară
Se revarsă şi se toarnă                                              
În pământul întărit
Foc şi pulbere-a venit.

Vino, Doamne, înapoi
Şi ajută-ne pe noi,
Căci copacul înflorit
Astăzi este vesejit.

BÎRLIGĂ GHEORGHE

clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii











MIHAI ANDREEA, clasa a VI a
Şcoala Dumbrava

O întâlnire în pădure

Într-o vară foarte călduroasă, împreună cu familia mea, ne-am hotărît să facem o escală în pădure. Când am ajuns la locul dorit, în mijlocul pădurii, am văzut , după o tufă de mure, un ied care se juca liniştit cu mama sa, o căprioară temătoare.Ochii mamei şi ai iedului parcă presimţeau ceva periculos. Într-adevăr era un vânător cu puşca pregătită. Tata văzând acest lucru l-a oprit pe ochitor, la timp, iar micile vietăţi au dispărut în desişul pădurii.

BUTACU IULIANA

clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

DĂNILĂ MĂDĂLINA

clasa a VII a Şcoala Dumbrava

La bunici

CIORAN BIANCA, 

clasa a V a , Şcoala Dumbrava

Era o zi frumoasă de vară când trebuia să  merg cu familia la bunici, pentru două săptămâni. Toţi din familie au început să-şi pregătească hainele. După ce le-am pregătit, le-am pus în maşină şi am plecat. Pe drum am văzut peisaje frumoase, clădiri imense, multe case, flori şi altele. Mereu îi puneam întrebări mamei:
- O să fie şi verişorul meu acolo?
- Care verişor?
- Claudiu.
-O să fie.
 După o vreme, iar întrebam:
- Bunica mai are câinele, cu care mă jucam anul trecut?
- Nu ştiu, o să vedem.
- Bine.
Când am ajuns în sat, m-am întâlnit cu o multime de rude.
Acolo nu m-am plictisit deloc şi toate zilele au fost minunate. Acasă am povestit tuturor ce s-a întâmplat la bunici.

CĂLIMAN ANDREI,

clasa a V a B, Şcoala Lunca Cetăţuii

Mutarea

Într-o zi mama primise un telefon şi trebuia să ne mutăm: Ea nu mi-a spus atunci, fiindcă ştia că mă voi supăra. Când a venit ziua mutării, mama pregătea bagajele şi am întrebat-o:
- Pentru ce pregăteşti hainele?
- Mergem într-o excursie cu toată familia, mi-a răspuns.
-Unde anume?
- Ai să vezi, zise ea.
Eram foarte fericit, când am auzit de excursie, plecasem la drum şi mama tot nu spunea că ne mutăm.
Când am ajuns la locul cu pricina, era un apartament oarecare şi am întrebat-o pe mama:
- Ce excursie e asta? Nu văd decât un apartament oarecare.
-De fapt, nu e o excursie...noi vom locui aici.
-De ce?
-Pentru că am primit un telefon şi mi se spunea că trebuie să ne mutăm.
Peste câteva zile eram tot supărat, dar mama primise alt telefon, care o informa că ne putem muta înapoi.
A fost un moment fericit.

CĂLIMAN ANDREI, clasa a V a B

Poemele Alinei

Dragă primăvară

Adie vânt de primăvară
Fulgi din petalele livezii,
Peste câmpii se-ntind covoare
Şi-n voioşie aleargă iezii.

Eşti o cunună primăvară
Şi eu un strop din tine sunt,
Lumina mă cuprinde iară
Şi-i veselă peste pământ.

Stă soarele în ochii mei
Şi puii prind în cuiburi pene
Şi le admir cu toţi ai mei
Tu eşti o zână din poveste.

Şi vraja ta cum mă îmbie
La tine ea mă cheamă iară,
Căci plină sunt de veselie
Cu tine, dragă primăvară.


Sosirea primăverii

Te-am aşteptat
Şi ai venit,
Din somn profund şi obosit,
Tu te-ai trezit.

La  viaţă totul ai pornit
Şi mii de flori au înflorit,
Şi fluturi veseli pe câmpii
Toţi au venit.

Şi-n pomi e ciripit de păsări
Şi ne încântă cu-al lor cânt
Iar soarele surâde vesel,
E fericire pe pământ.

COŞTIUG ALINA, clasa a V a B

Flori de primăvară

Au ieşit în primăvară
Ca-n toţi anii, mii de flori
Îmbrăcând întreaga ţară
În miresme şi culori.

Ghiocelul, albăstreaua
Ca un zâmbet din pământ,
Lung îşi sună peste nea
Clopoţelul lui de vânt.

DEDIU ANA-LUIZA, clasa a V a B

A venit vara

Sute de culori se-mbină
Fluturi, flori şi iarbă deasă,
Într-un curcubeu s-alină
Ca un joc de lună plină.

Oamenii la câmp pornesc
Într-o horă se unesc,
Bucuroşi că a venit
Soarele cel mult vestit.

BUTACU IULIANA, clasa a V a B

Poemele copilăriei

Copilărie

O copilărie-avem
Hai copii să ne distrăm
Şi să facem zarvă multă
Căci copilăria-i scurtă.

Prin parc alergăm desculţ
Că nu-i joacă de adulţi,
Prin copaci ne căţărăm
Multe jocuri inventăm.

E o lume minunată
Cu păpuşi. cu ciocolată
Ne jucăm ca altădată
Pe câmpia minunată.


E ziua mamei mele

E ziua mamei mele
Şi totu-i plin de flori
Îi simt prezenţa astăzi
Ca de atâtea ori.

Suavă ca un ghiocel
Obrajii de lalea,
Parfum de trandafir
Aşa e mama mea.

Aş vrea să-i dau o floare
Să semene cu ea,
Dar nicio floare-n lume
Nu e ca mama mea.

ŞOREA ALIN VIOREL, clasa a V a B

O călătorie cu trenul

Era o zi de primăvară, călduroasă, copacii aveau flori şi frunze, via era verde. I-am propus mamei să mergem cu trenul la mare. Mama a spus că este o idee foarte bună şi că vom pleca peste trei zile cu toată familia. A treia zi mama m-a trezit de dimineaţă ca să îmi fac bagajul şi să plecăm spre gară. Acolo am aşteptat trenul de ora 9.00. După ce a plecat trenul , parcă am intrat într-o lume imaginară. Din tren se vedeau vacile care păşteau iarba mare şi verde, oile care vorbeau între ele şi caii care beau apă. Oamenii stăteau la grătare şi ascultau muzică. Pe cer  păsările zburau una după alta. Nici nu mi-am dat seama când am ajuns la mare şi ne-am cazat la un hotel de nu ştiu câte stele. Am stat la mare o săptămână. La întoarcere, când mama  m-a întrebat ce mi-a plăcut mai mult, i-am răspuns : călătoria cu trenul.

ISARIE ANDREI, clasa a V a B

Lucrări participante la Concursul naţional '' Jocurile olimpice''

Tănăsucă Ecaterina, clasa a VIII a,

 Şcoala Dumbrava

Petrilă Nicoleta Alexandra, clasa a VII a A,

 Şcoala Lunca Cetăţuii

Lărgeanu Cristina, clasa a VI a B,

 Şcoala Lunca Cetăţuii

Danciu Răzvan, clasa a V a B,

 Şcoala Lunca Cetăţuii

Coştiug Alina, clasa a V a B,

Şcoala Lunca Cetăţuii

 Cernat Iulian, clasa a VII a,

Şcoala Lunca Cetăţuii

Bendescu Mihai, clasa a VII a 

Şcoala Lunca Cetăţuii

Bârdan Ana-Maria, clasa a VII a

 Şcoala Lunca Cetăţuii

Avram Florentina, clasa a VI a B

Şcoala Lunca Cetăţuii

Un prieten

Urzică Sergiu, clasa a VIII a A

Un prieten

Protector şi grijuliu
Niciodată nu-i pustiu
Cu surâsul lui senin
Şi cu glasul lui divin.

Cineva-mi spunea cândva:
'' Cine-i timid şi nu vorbeşte
Doar acela te iubeşte'',
Şi apoi am realizat
Că e foarte adevărat.

Ca un înger păzitor
Ca un mare vrăjitor,
Este-un mare protector
Un prieten iubitor.

ŞALARIU THEONA ŞTEFANIA
clasa a V a B

Primăvăratice

Manole Robert, clasa a VI a B

Primăvara

Primăvară, primăvară
Ai venit la noi în ţară
Cu alai de ghiocei
Şi cu zbor de porumbei.

Primăvară eşti frumoasă
Eşti aşa de călduroasă,
Eşti frumoasă ca o zână
Şi gustoasă ca o prună.


O seară de primăvară

Afară este soare
Şi o bolnavă floare
Tânjeşte
Şi-i răcoare.

Şi viaţa ei se stinge
Ca focu-atins de apă
Şi curge, zici că-i sânge.

Un fluture zboară
Pe cerul albăstrui,
Apoi se face seară...

NEAGU ALINA FLORINA
clasa a V a B

Poemele lui Căliman

Danciu Răzvan, clasa a V a B 

Iubire şi frumos

Să iubeşti câmpul cu flori

Dar şi cerul plin de nori

Să iubeşti marea şi munţii

Cum iubeşte mama pruncii.

Şi pe mare merg vapoare

În munţi, cerbi şi căprioare

Florile în poieniţe

Sunt ca mame cu fetiţe.

În pădurea cu bujori

Poiana-i plină de flori,

Astea toate le iubim,

Doamne, cum să-ţi mulţumim?

Lumea mea

Lumea mea de vis şi dor

Puritate gingăşie...

Dai lumină umbrelor

Iar mâhnirii, fantezie!

Am visat că te-am pierdut

Şi-am sărit ca ars din pat,

Îmi părea că m-ai crezut

Un nătâng, un râzgăiat...

CĂLIMAN ANDREI

clasa a V a B



O broscuţă

Damian Ioana Monalisa, clasa a VI a B

O broscuţă

O broscuţă mititică
Sărea deasupra unui lac
Din frunză-n frunză
Până se sătura.

Ariciul o văzuse
Şi nu ştia ce face,
De ce sărea broscuţa
Din frunză-n frunză...

Ariciul înfuriat
Că nu-şi dăduse seama
Se duse şi întreabă
Broscuţa jucăuşă.

Broscuţa îi răspunde:
Atâta pot să fac-
Cum tu înţepi lumea
Aşa eu pot să sar.

TUDOSĂ DIANA ELENA
clasa a V a B

Gânduri de vacanţă

A venit primăvara. Anul acesta a venit putin mai târziu .Soarele încălzeste foarte tare .Ora de dirigentie. Domnul diriginte a propus să facem putină curătenie în curtea scolii. Ne-am mobilizat si am început să facem curătenie. Am fost foarte bucurosi că la final totul arăta impecabil, foarte curat  si frumos.Sânt mândru că am putut să ajut natura, în curtea scolii în care învăt.




                                                               Vacanţa 

Zilele vacantei de vară s-au apropiat repede .Toti colegii si prietenii  mei îsi fac planuri  pentru vacantă. Unii merg la bunici, altii la mare,  câtiva la munte .Toti sunt foarte fericiti.  Anul acesta  mama mi-a promis  că familia noastră va merge două săptămâni la mare .Sunt foarte nerăbdător si entuziasmat Fiecare vacantă petrecută la mare  este pentru mine o experientă de neuitat. Îmi place foarte mult să privesc  cum soarele apune si se pierde printre valuri, îmi place să privesc bărcile pescărusii să culeg scoici si să fac castele de nisip cu copiii. Întors acasă cu prietenii mei mă plimb cu bicicleta si joc fotbal în parc .Sunt bucuros că si anul acesta voi avea o vancantă frumoasă si distractivă.

                                                               Mama

Mama mea înseamnă totul pentru mine. Ea mi a dăruit alinare si m- a învătat lucruri frumoase,  m -a educat cât de bine a stiut. Când eram mic si mai greseam, întotdeauna mă încuraja si mă sustinea, îmi explica în asa fel ca eu să înteleg tot ce spune si să nu mă simt foarte rău .Alături de mama mea am trecut foarte usor prin viaţă cu iubirea ei conditionată .De multe ori mai gresesc dar ea mă iartă si îi multumesc lui Dumnezeu, o respect si o iubesc pentru că este mama mea.

IONEL ADRIAN
clasa a VII a B

Ziua cea frumoasă

                                  O zi frumoasă


Era o zi frumoasă,cerul strălucea ca un lac de clestar, soarele ca o doamnă de elită .Eu si colega mea Iuliana stăteam întinse pe o pătură si ne uitam cât de frumos ciripeau păsările, cucul nu se mai oprea din cântat, albinele mergeau din floare în floare după polen ,furnicile cele harnice îsi aduceau hrana pentru seară ,iar aricii voiosi se dădeau de-a rostogolul pe câmpul înverzit. Cârtita foarte bătrână abia se târa prin casă ,în timp ce iepurasul alerga de îsi rupea picioarele ,lăsând în urmă frătiorii iar sireata vulpe îi urmărea dintr-un tufis.
                                            Altă zi


Era o zi frumoasă, păsările cântau. Împreuna cu Iuliana si Denisa am mers la cules flori. Când am intrat în pădure am dat peste un iepuras mort,ne-am speriat si cu mănusele de protectie l-am luat si l-am dus în tufis .În poienită parcă era în paradis ,în împărătia florilor .Ne-am umplut cosurile ,am pornit spre altă poienită si cum între timp am scos mănusile de protectie ,am pus mâna pe o plantă si am retras-o îngrozită. Era o urzică. M-am dus spre casă cu mâinile urzicate si am pus putină sare ca să scap de necaz.


                                    A treia zi frumoasă
  Împreună cu mătusa mea am plecat la cumpărături , am adus acasă sacosile, apoi am plecat la strand, unde am stat până la ora 20 fix. În ziua următoare, am fost la serviciul mătusii mele ,unde am făcut prăjituri iar după- amiaza am fost la verisorul meu la grătar si am continuat să ne distrăm toată noaptea .


                                          O zi tristă
Era o zi tristă de toamnă,vântul bătea foarte tare și  oamenii erau foarte supărati, că nu puteau să taie porumbul si să-si culeagă strugurii .Stăteam la geam cu bunica si ne uitam la spectacolul vântului asteptând să se oprească .La un moment dat suflul puternic s-a oprit ,a răsărit soarele si noi îmbrăcati gros ,am iesit afară la tăiat porumbul .Deodată simt că mi se miscau picioarele si asta din cauza unei cârtite care iesise la aer si nu vedea cu un ochi .Am luat mica vietate din cărare si am aratat-o bunicii .Ne-am apucat de treabă, printre glugile de porumb am văzut un soarece care se misca nevinovat în colo si încoace ,către picioarele mele.După ce am pus porumbul în cărută ,ne-am întors acasă la timp, fiindcă pe  neasteptate s-a dezlăntuit furtuna.


                 SĂLCEANU ANDREEA, clasa a VII a B
                   

File de jurnal

           

                                                                                            

La ţară

Era o zi frumoasă de vară ,păsările ciripeau,de nu se mai opreau ,copacii erau verzi ,înfloriti si împreuna cu prietenele mele,ne-am dus într-un parc înverzit ,ne-am asezat pe o patură si ne-am jucat .În timp ce ne distram,o păsărică ciripea într-    un copac,nevinovată ;am întins mâna,am prins-o si am lăsat-o sa se zbată în pumn,apoi i-am dat drumul să zboare.Mai spre seară ,am plecat în grădină la bunica si am cules crini,liliac,lalele,viorele,le-am dus acasă si i-am spus mamei sa le pună într-un ghiveci. După aceea ne-am plimbat ,iar mai târziu am scos bicicletele si ţipam cu totii fericiti. A doua zi,a venit momentul plecării,mi-am luat rămas bun de la prietenele mele si am plecat,cu tristete,spre casa părintească.

                     În pădure                                                                      

Împreună cu prietenele mele,ne-am dus în pădure să culegem flori,am dat cu ochii de o veverită pe care am prins-o,fiind rănită,am îngrijit-o şi i-am pus numele : Jucăuşa. Mai târziu am plecat acasă,am ajutat-o pe mama,în grădină,la treabă,am cules ceapa verde si zarzăre,din care să fac[ mama compot. Pe la 8 seara,am mers si cu bicicletele,ne-am plimbat si am găsit undeva,un cătel cu piciorul fracturat, pe care l-am bandajat cum am stiut mai bine.Noaptea a venit pe neasteptate,abia mai puteam urca dealul din cauza oboselei si cand am ajuns acasă,am făcut un dus ,dupa care am coborât într-un somn adânc.

                                                   Doar toamna                                     

                                                                                           

                                                                                         

Stăteam într-o zi la geam si vedeam cerul cenusiu,vântul bătea si frunzele cădeau întruna.Eram tristă că nu puteam să ies afară mă uitam la fereastră spre parcul gol-golut,cu câtiva copaci goi.După o ploaie scurtă,am iesit cu fetele afară si ne-am jucat cu frunzele îngălbenite, le adunam în morman si săream peste ele.Ne-am jucat noi cât ne-am jucat si văzând că vin alti nori,ne-am grăbit spre casele noastre.Peste două zile,am plecat la bunici să culegem via. Acolo l-am ajutat pe bunicul la curătenie în casă si după ce am terminat,am iesit în sat cu fetele,ne-am dus în grădină dupa zarzăre si mure. Acolo m-a prins ploaia si m-a udat foarte tare,cum nu mi s-a întâmplat niciodată.

                                                La munte                                             

M-am dus cu fratii mei la munte.Prima dată am intrat într-o salină,am coborât si am urcat multe scări...După ce am iesit din salină,am căutat o cazare si am găsit una mare si încăpătoare.În spatele casei erau 7 iepurasi care săreau încontinuu si vreo 8 musuroaie în iarbă. Ne-am jucat si ne-am bucurat văzând cum a apărut soarele printre copacii înfloriti, apoi am jucat remi.După doua zile au venit si părintii si a început distractia cea mare.Seara am plecat la carosel,m-am dat cu ciocanul,unbrelutele,caracatita,masinute,perete si m-am simtit foarte bine.

LIVADARIU IULIANA

clasa a VII a B

Anotimpuri

                                                                           
                                                              Aivănesei Bianca, clasa a VII a A
                                                                                                                    
                                                                                                                                                                   

          Primăvara

                                                               

Primăvara a sosit

Cu copacii înfloriţi,

Cu frunzele colorate

Ca imaginea din carte.

Fluturii multicolori

Au ieşit parcă din nori,

Prin livadă-n asfinţit

În grădina de argint.

Iarba verde-n lunca vastă

Creşte iar în ţara noastră,

Soare palid şi rotund

Arde-n cerul fără fund.

Vara

Vara, doamne, ne-o trimiţi

Cu copaci împodobiţi,

Cu grădinile-nverzite

Cu viile lăstărite.

Multe păsări călătoare

Zboară-n aerul curat,

Mulţi arici se ghemuiesc

Pe-o colină, într-un sat.

Vezi furnici din loc în loc

Cărând sacii de făină,

Mărunţele, fără vină,

Dar cu foarte mult noroc.

Toamna

Mii de frunze mari şi mici

Vezi pe câmpul de pitici,

Mulţi copaci şi mici şi mari

Par eroii legendari.

Multe păsări migratoare

Zboară peste munţi şi mare,

Numai pupăza din tei

A rămas la locul ei.

Iarba verde la cosit

Se usucă-n asfinţit,

Şi rămâne-n urma ei

Doar pământul înnegrit.

Iarna

Iarna iarăşi a sosit

Tot cu gerul cel vestit,

Şi cu fulgi de catifea

Îmbrăcaţi de piaza rea.

Şi albinele vioaie

Se ascund să nu se vadă,

Doar Grivei, bătrânul sare

În continuu în zăpadă.

Omul trist şi-ngândurat

Lângă sobă aşezat,

Priveşte cum bate vântul

Fumul negru ca pământul.

GOGU CRISTIAN, clasa A VII a B