SÂRBU DIANA GEORGIANA, clasa a V a BLa sărbătorile mari, mai ales la Anul Nou, rromii obişnuiau să pună în vase cu apă de băut, monedele din argint şi din aur, un pahar din metal preţios ( cei care aveau), ca anul să fie bogat, să le aducă bani, aur, bogăţie, noroc, sănătate.
La Crăciun, pleacă un bărbat dintr-un capăt al şatrei la vecinul său, să-i facă urări: Cum ai ajuns anul acesta, aşa să te găsească şi anul care vine, cu bani mulţi, cu maşini! Plecau împreună la casa următoare şi spuneau la fel, aşa încât, când ajungeau la celălalt capăt al şatrei, se adunau toţi bărbaţii. De aici plecau spre capătul celălalt, făcând urări şi cântând colinde, fiecare trebuia colindat şi fiecare trebuia să-şi arate omenia, scotea la vedere galbeni, un pahar din metal preţios, covoare şi tot ce aveau mai de preţ. Bani nu se dădeau colindătorilor, numai mâncare, băutură şi omenie.
La Anul Nou se proceda la fel. La Paşti, rromii se vizitau şi îşi făceau urări:’’ Hristos a înviat ! ’’, răspunsul fiind cel tradiţional : ’’Adevărat a înviat !’’. Urmau alte urări şi se ciocneau ouă roşii. Femeia rromă nu are voie să treacă prin faţa unui bărbat, mai cu seamă dimineaţa. Pe vremea când rromii stăteau cu corturile, dimineaţa se scula mai întâi bărbatul şi mergea la apă, ca nu cumva femeia să spurce apa.
STĂNESCU IONEL
clasa a V a A
